Casa de avocatura
Casa de insolventa - Administratori judiciari                 Lichidatori judiciari

Legea pentru accelerarea solutionarii proceselor a fost publicata – Prima parte

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010 a fost publicata Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor.
Legea modifica o serie de acte normative deosebit de importante: Codul de procedura civila, Codul familiei, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, Ordonanta Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1, Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Codul de procedura penala, Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Codul penal, Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.
Ne referim in continuare, in prima parte, la cateva aspecte mai importante privitoare la modificarea Codului de procedura civila.

Competenta materiala
Vor fi de competenta judecatoriei, care va judeca in prima si ultima instanta, procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv.

Stramutarea
Se introduce un nou text in cod care declara inadmisibile cererile de stramutare care itereaza motivele invocate anterior prin alta cerere de stramutare, cu exceptia cazului in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia.
Continutul cererii adresate instantei
Orice cerere adresata instantei va cuprinde:
- aratarea instantei
- numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor
- numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul
- obiectul cererii
- semnatura.

De asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, si datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax, adresa de posta electronica sau altele asemenea.
Comunicarea actelor procedurale intre parti
Noua lege extinde sfera mijloacelor de realizare a comunicarilor dintre parti. Astfel, dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile, intampinarile sau alte acte se pot comunica direct intre acestia. In acest caz, cel care primeste actul va atesta primirea si va consemna data primirii pe insusi exemplarul care se va depune la instanta, de indata, sub sanctiunea neluarii in seama. Dovada comunicarii actelor poate fi facuta si prin orice alt inscris depus la dosarul cauzei prin care se atesta, sub semnatura, primirea fiecarui act de procedura care a fost comunicat.
Comunicarile efectuate de instanta
Instanta va putea dispune ca incunostintarea partilor sa se faca si telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigura, dupa caz, transmiterea textului actului supus comunicarii ori instiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii actului, respectiv a instiintarii, daca partile au indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. Daca incunostintarea s-a facut telefonic, grefierul va intocmi un referat in care va arata modalitatea de incunostintare si obiectul acesteia.
Accesul instantelor la bazele electronice de date
Instantele vor avea acces direct la bazele electronice de date sau la alte sisteme de informare detinute de autoritati si institutii publice, in scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare realizarii procedurii de comunicare a citatiilor, a altor acte de procedura, precum si indeplinirii oricarei atributii proprii activitatii de judecata.

Cuprinsul citatiei
Citatia va contine si mentiunea ca, prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, pentru un termen de judecata, cel citat este prezumat ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata.

Consecintele neindeplinirii procedurii prealabile

Neindeplinirea procedurii prealabile (in cazurile in care procedura prealabila este obligatorie, potrivit legii) nu mai poate fi invocata de instanta din oficiu, ci numai de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.
In schimb, si instanta din oficiu, sesizata cu dezbaterea procedurii succesorale, va putea sa invoce neindeplinirea procedurii prealabile, daca reclamantul nu va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codulcivil civil si de lege.

Continutul intampinarii
Intampinarea va cuprinde si numele si prenumele, domiciliul sau resedinta paratului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. De asemenea, intampinarea va cuprinde, daca este cazul, si datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de parat, precum numarul de telefon, numarul de fax, adresa de posta electronica sau altele asemenea.

Rolul activ al judecatorului
Partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii.

Impacarea partilor
Se extinde pentru tot cursul procesului obligatia pentru judecator de a incerca impacarea partilor.
In litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecatorul poate invita partile sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Cand considera necesar, tinand seama de circumstantele cauzei, judecatorul va recomanda partilor sa recurga la mediere, in vederea solutionarii litigiului pe cale amiabila, in orice faza a judecatii, medierea nedevenind obligatorie pentru parti.

Termene scurte
Pentru judecarea procesului, instanta, tinand seama de imprejurari, fixeaza termene scurte, chiar de la o zi la alta. Cand considera necesar, instanta va putea fixa si termene mai indelungate.

Termenul in cunostinta
Potrivit noilor prevederi va avea termen in cunostinta si partea careia, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, i s-a inmanat, sub semnatura de primire, citatia pentru un termen de judecata.

Preschimbarea de termen
Termenul de judecata poate fi preschimbat pentru motive temeinice, fie din oficiu, fie la cererea oricareia dintre parti. Competenta de a solutiona cererea apartine completului de judecata investit cu judecarea cauzei. Cererea de preschimbare se judeca in camera de consiliu, fara citarea partilor.

Declinarea de competenta
Hotararea prin care instanta si-a declinat competenta nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent.

Exceptia de necompetenta
Noua lege aduce modificari importante in privinta invocarii exceptiilor de necompetenta.
Astfel, necompetenta generala poate fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.
In schimb, necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica poate fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
Necompetenta de ordine privata (necompetenta teritoriala neexclusiva) poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
La prima zi de infatisare, judecatorul este obligat, din oficiu, sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei sesizate.

Incuviintarea expertizei
Dupa numirea expertului, instanta va putea convoca o audiere in camera de consiliu, in cadrul careia va solicita expertului sa se pronunte cu privire la costul estimativ al lucrarii ce urmeaza a fi efectuata, cat si cu privire la durata de timp necesara efectuarii expertizei. Pozitia partilor, respectiv a partii care a solicitat proba va fi consemnata in incheiere. In functie de pozitia expertului, a partilor, respectiv a partii care a solicitat proba, instanta va fixa termenul de depunere a raportului de expertiza si conditiile de plata a cheltuielilor necesare efectuarii expertizei.
Indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor potrivnice sau completarea hotararii
Noua lege transeaza divergentele ivite in practica, precizand expres ca indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor potrivnice sau completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile dispozitiilor din cod edictate special pentru aceste situatii.


Hotarari nesupuse apelului
Se adauga la cazurile in care hotartrile nu sunt supuse apelului cele privind evacuarile in materie comerciala, precum si cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale.

Solutiile in apel
Regula este ca instanta de apel va judeca procesul, evocand fondul chiar si in ipoteza in care in mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata.
Totusi, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, daca prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, iar partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare
De asemenea, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, si in cazul in care judecata in prima instanta s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, iar partea a solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel.
In toate cazurile, dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, ca si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
Se pastreaza solutia trimiterii cauzei spre judecare, in caz de necompetenta.

Hotarari nesupuse recursului
Se precizeaza ca nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate in procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv.

Motivele de recurs
In corelatie cu solutia promovata in privinta conditiilor de invocare a exceptiei de necompetenta, se precizeaza ca necompetenta constituie motiv de recurs numai atunci cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata in conditiile legii.

Casarea cu trimitere
Pastrandu-se aceeasi idee a urgentarii judecatii, se limiteaza cazurile de casare cu trimitere.
Astfel, casarea cu trimitere poate fi dispusa o singura data in cursul procesului pentru cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului, pentru cazul in care judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casarii pentru lipsa de competenta. In cazul in care, dupa casarea cu trimitere intervine o noua casare in aceeasi cauza, tribunalele si curtile de apel vor rejudeca in fond cauza.

Probele in caz de rejudecare in recurs
Curmandu-se controversele, noua lege precizeaza ca in cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevazute de lege.

Recursul in interesul legii
Se largeste sfera persoanelor care pot sesiza Inalta Curte de Casatie si Justitie cu un recurs in interesul legii, cu inca doua entitati: colegiul de conducere al Inaltei Curte de Casatie si Justitie si Avocatul Poporului.
Inca o noutate este precizarea expresa ca subiectele care pot formula sesizarea au obligatia, iar nu dreptul, sa faca acest lucru.
Se stabileste in detaliu procedura de solutionare a recursului, rezolvandu-se o serie de probleme de ordin practic care au transformat recursul in interesul legii intr-o institutie greoaie si ineficienta. Astfel, completul recursul va fi solutionat de un complet format din presedintele sau, in lipsa acestuia, din vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, precum si un numar de 20 de judecatori.
Va fi numit un judecator care va intocmi un raport asupra recursului in interesul legii, inclusiv proiectul solutiei ce se propune a fi data.
Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I.

Competenta executorului judecatoresc
Se extinde competenta executorului judecatoresc, de la circumscritia judecatoriei, la circumscriptia curtii de apel in care urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, in care se afla acestea.

Incuviintarea executarii silite
Se fixaza termene atat pebtru executor, cat si pentru instanta de executare. Astfel, executorul judecatoresc este obligat sa se adreseze instantei pentru incuviintarea executarii silite in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii. La randul ei, instanta de executarea este tinuta sa solutioneze cererea de incuviintare a executarii silite in termen de cel mult 7 zile de la inregistrarea acesteia.
Noua lege precizeaza ca, in temeiul incheierii prin care se admite cererea de incuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, incuviintarea executarii silite fiind de drept valabila si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate.
Se enumera, nelimitativ, cateva motive pentru care instanta de executare poate poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite:
- daca cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat
- daca titlul nu a fost investit cu formula executorie, in cazurile in care, potrivit legii, aceasta cerinta este necesara pentru pornirea executarii silite
- daca creanta nu este certa, lichida si exigibila
- daca titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire prin executare silita.

Solutionarea contestatiei la executare
Instanta va solicita organului de executare sa-i transmita, in termenul fixat, dosarul de executare sau, dupa caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare in cauza.

Evacuarea din locuinta
Potrivit noilor reglementari, nu se pot efectua evacuari din imobilele cu destinatie de locuinta de la data de 1 decembrie si pana la data de 1 martie a anului urmator, decat daca creditorul face dovada ca, in sensul dispozitiilor legislatiei locative, el si familia sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare in care s-ar putea muta de indata.
Aceste dispozitii nu se aplica in cazul evacuarii persoanelor care ocupa abuziv, pe cai de fapt, fara niciun titlu, o locuinta, si nici celor care au fost evacuati pentru ca pun in pericol relatiile de convietuire sau tulbura in mod grav linistea publica.

Divortul prin acord
Se inlatura cerinsa stabilirii de catre instanta a unui termen de doua luni pentru solutionarea cererii. In plus, cererea se va solutiona in camera de consiliu.
Instanta va putea lua act de invoiala sotilor si cu privire la alte cereri accesorii, urmand ca, daca sotii nu se invoiesc, sa continue judecata, administrand probele prevazute de lege pentru solutionarea acestor cereri.

Medierea in procedura divortului
Instanta de fond va starui pentru solutionarea divortului prin intelegerea partilor. In cazul in care judecatorul recomanda medierea, iar partile o accepta, acestea se vor prezenta la mediator, in vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea partilor. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea divortului prin mediere.

Conciliere sau mediere
Noua lege introduce alternativa medierii la procedura concilierii directe. Termenul de prescriptie a dreptului la actiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspenda pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la inceperea ei.

Medierea in procedura litigiilor comerciale
Judecatorul care solutioneaza fondul poate recomanda partilor medierea, iar daca acestea o accepta, se vor prezenta la mediator, in vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea partilor. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea litigiului prin mediere.

Legea pentru accelerarea solutionarii proceselor a fost publicata – Partea a doua

Continuam prezentarea noutatilor instituite de Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010.

1. Modificarea si completarea Codului familiei
Modificarile se refera la conditiile si procedura divortului prin acordul sotilor. Astfel, potrivit noilor reglementari sotii care vor sa divorteze prin acord au la indemana doua posibilitati:
- sa se adreseze instantei judecatoresti
- sa se adreseze ofiterului de stare civila sau notarului public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor.

Divortul prin acord in fata instantei judecatoresti
Modificarea esentiala consta in faptul ca divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.
Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie.
Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot.
Divortul prin acord in fata ofiterului de stare civila sau a notarului public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor
Conditii
Sotii se pot adresa ofiterului de stare civila sau notarului public daca sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati.
Procedura
Cererea de divort se depune de soti impreuna. Ofiterul de stare civila sau notarul public inregistreaza cererea si le acorda un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort.
La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.
Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public, elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.
Sotii se pot invoi ca sotul care a purtat in timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot, sa poarte acest nume si dupa desfacerea casatoriei. Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public, emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata.
Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti.
Daca nu sunt indeplinite conditiile legale prevazute mai sus, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public, respinge cererea de divort. Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau, dupa caz, notarul public, nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege.
Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civila sau notarului public de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei competente.
Formalitati
Cand cererea de divort este depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria, ofiterul de stare civila, dupa emiterea certificatului de divort, face cuvenita mentiune in actul de casatorie.
In cazul depunerii cererii la primaria in a carei raza teritoriala sotii au avut ultima locuinta comuna, ofiterul de stare civila emite certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie.
In cazul constatarii divortului de catre notarul public, acesta emite certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie.
Data desfacerii casatoriei
Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila, respectiv pe data eliberarii certificatului de divort.
Fata de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza de la data cand s-a facut mentiune despre hotararea de divort sau, dupa caz, despre certificatul de divort pe marginea actului de casatorie ori de la data cand ei au cunoscut divortul pe alta cale.
2. Modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara
Organizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ)
Se desfiinteaza completul de 9 judecatori si se infiinteazza 4 complete de 5 judecatori, care preiau atributiile acestuia.
Completul de 5 judecatori examineaza admisibilitatea recursului in camera de consiliu, fara citarea partilor. In cazul in care constata ca cererea de recurs este formulata impotriva unei hotarari care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei incheieri care nu se ataca decat odata cu fondul, a unei hotarari pronuntate in recurs sau in contestatie in anulare, dispune, prin incheiere, respingerea cererii ca inadmisibila.
Dintre cele 4 complete de 5 judecatori, 2 sunt in materie penala, fiind formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a ICCJ, iar celelalte doua se stabilesc in alte materii decat cea penala, in compunerea lor intrand, de regula, judecatori specializati, in functie de natura cauzei
Completele de 5 judecatori se stabilesc la inceputul fiecarui an. Compunerea completelor se aproba de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele ICCJ. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ.
Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele ICCJ. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele ICCJ.
Cauzele care intra in competenta acestor complete vor fi repartizate aleatoriu in sistem informatizat.
Solutionarea conflictelor de munca si asigurari sociale
Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari.
3. Modificarea si completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti
Modificarea esentiala consta in extinderea competentei executorului judecatoresti la circumscriptia curtii de apel pe langa care functioneaza.
4. Modificarea OG nr. 66/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961
Autoritatile romane competente sa aplice apostila sunt:
a. tribunalele pentru:
- documentele care emana de la o autoritate sau de la un functionar al unei jurisdictii a statului, inclusiv cele care emana de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecatoresc
- declaratiile oficiale, cum ar fi: cele privind mentiuni de inregistrare, viza de investire cu data certa si legalizari de semnatura, depuse pe un act sub semnatura privata
b. camerele notarilor publici pentru actele notariale
c. prefecturile pentru documentele administrative.
5. Modificarea Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995
Potrivit noii legi, in cazul in care, pentru valabilitatea in strainatate a actului notarial, este necesara supralegalizarea semnaturii si a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se indeplinesc de catre Camera Notarilor Publici, la sediul principal sau la sediile judetene ale acesteia, in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarul public care a instrumentat actul, in conditiile stabilite prin regulament. Notarul public va pune in vedere partii obligatia indeplinirii acestei cerinte.
6. Modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004
Modificarea consta in precizarea ca nu se va dispune suspendarea cauzei in care a fost invocata exceptia de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual, in caz de sesizare a instantei de contencios administrativ competenta, daca invocarea exceptiei s-a realizat inr-o cauza penala, adaugandu-se acest caz nou de exceptie la cel deja existent al invocarii exceptiei chiar in fata instantei de contencios administrativ competente sa o solutioneze.
7. Completarea Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat
Completarea vizeaza mentionarea conditiilor in care se poate invoca necompetenta internationala a instantei romane. Astfel, necompetenta internationala a instantei romane poate fi invocata in tot cursul procesului.
8. Modificarea OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
Modificarea consta in precizarea ca hotararea judecatoreasca prin care judecatoria solutioneaza plangerea impotriva proceselor-verbale de sanctionare a contraventiilor reglementate de acest act normativ, este definitiva si irevocabila.
9. Completarea Legii nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice
La fel ca in cazul contraventiilor rutiere, si in cazul cotraventiilor reglementate de acest act nirmativ, hotararea judecatoreasca prin care judecatoria solutioneaza plangerea este definitiva si irevocabila.
10. Modificarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Modificarea consta in precizarea ca hotararea tribunalului prin care s-a solutionat plangerea persoanei indreptatite impotriva deciziei sau, dupa caz, dispozitiei motivate de respingere a notificarii sau a cererii de restituire in natura, este supusa recursului, de competenta curtii de apel.
11. Modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
O prima modificare consta in stabilirea recursului drept cale de atac impotriva hotararilor judecatoresti reglementate de aceasta lege, adica:
- hotararea judecatoreasca prin care se solutioneaza cererile persoanelor care solicita instantei de judecata sa constate caracterul politic al condamnarilor, respectiv masurilor administrative, in alte cazuri decat cele stabilite expres de lege
- hotararea judecatoreasca prin se solutioneaza cererile persoanelor indreptatite de acordare a masurilor reparatorii, stabilite de aceasta lege.
A doua modificare este, de fapt, o clarificare. Astfel, se precizeaza expres ca instanta competenta sa solutioneze cererile persoanelor indreptatite la acordarea de despagubiri, este tribunalul, sectia civila, in circumscriptia caruia domiciliaza persoana interesata.
12. Modificarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale
Modificarea se refera la solutionarea cererii de atacare a hotararii adunarii generale de catre asociatii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.
Astfel, o prima modificare consta in faptul ca cererea se va judeca in camera de consiliu.
A doua modificare priveste calea de ataca impotriva acestei hotarari, care, potrivit noii reglementari, este recursul.
13. Completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator
In acord cu noile reglementari din Codul de procedura civila, astfel cu a fost modificat prin prezenta lege, se precizeaza ca pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.
14. Modificarea OUG nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Modificarea consta in abrogarea textului, extrem de controversat, care dispune ca hotararile judecatoresti irevocabile se comunica partilor.
In partea a treia a prezentului material ne vom referi la modificarea dispozitiilor legale din materia dreptului penal si procesual penal, precum si la dispozitiile tranzitorii continute de noua lege.


Legea pentru accelerarea solutionarii proceselor a fost publicata – Partea a treia

Continuam cu ultima parte a materialului dedicat noutatilor instituite de Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010.
1. Modificarea si completarea Codului de procedura penala
Acordul de mediere – cauza de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal
In cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.
Acordul de mediere, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, constituie cauza de incetare a urmarii penale, respectiv a procesului penal.
Competenta
Se inlatura competenta tribunalului ca instanta de apel.
In schimb, curtea de apel devine instanta de recurs, judecand recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in prima instanta, cu exceptia celor date in competenta tribunalului, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege.
Stramutarea
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) solutioneaza cererea de stramutare prin sentinta motivata. Daca admite cererea, ICCJ dispune stramutarea judecarii cauzei la una dintre instantele din circumscriptia aceleiasi curti de apel sau din circumscriptia unei curti de apel invecinate acesteia. Stramutarea judecarii cauzei de la o curte de apel se face la una dintre curtile de apel dintr-o circumscriptie invecinata.
Reprezentarea in caz de multe parti civile sau vatamate
Noua lege incearca sa rezolve situatiile generate de existenta unui numar mare de parti civile sau parti vatamate.
Astfel, partile civile, respectiv partile vatamate pot desemna o persoana care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In cazul in care partile civile nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin rezolutie, respectiv prin incheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele.
Toate actele de procedura comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunostinta sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate.
Accesul la bazele electronice de date
In vederea realizarii procedurii de citare, a comunicarii actelor de procedura sau a aducerii cu mandat la desfasurarea procedurilor, procurorul sau instanta are drept de acces direct la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat.
Cheltuielile judiciare
In cazul in care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care a facut sesizarea, in masura in care se retine exercitarea abuziva a acestui drept.
Pastrarea dosarului cauzei
In cazurile in care, in cursul urmaririi penale, dosarul cauzei este solicitat in acelasi timp de instante diferite, procurorul nu mai inainteaza dosarul, ci doar copii numerotate si certificate de grefa parchetului de pe toate actele dosarului. Organul de urmarire penala pastreaza originalul actelor dosarului, in vederea continuarii urmaririi penale.
Trimiterea cauzei la un alt parchet
Cand exista o suspiciune rezonabila ca activitatea de urmarire penala este afectata din cauza imprejurarilor cauzei sau calitatii partilor ori exista pericolul de tulburare a ordinii publice, procurorul general de la Parchetul de pe langa ICCJ, la cererea partilor sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet egal in grad.
Continutul plangerii penale
Ca noutate, plangerea penala trebuie sa cuprinda codul numeric personal al petitionarului.
Plangerea indreptata la organul de urmarire penala, care nu cuprinde elementele prevazute de lege, se restituie petitionarului pe cale administrativa, cu indicarea elementelor care lipsesc.
Plangerea sau denuntul privind savarsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat membru al UE
In cazul in care o persoana care locuieste pe teritoriul Romaniei, cetatean roman, strain sau persoana fara cetatenie formuleaza o plangerea sau un denunt prin care se sesizeaza savarsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat membru al UE, organul judiciar este obligat sa primeasca plangerea sau denuntul si sa le transmita organului competent din tara pe teritoriul caruia a fost comisa infractiunea.
Neinceperea urmaririi penale in cazul lipsei pericolului social
Cand fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, organul de urmarire penala inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune, dupa caz, neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala.
Nu exista cale de atac impotriva hotararii prin care se solutioneaza plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata
Hotararea judecatoreasca prin care se solutioneaza plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata este definitiva.
Termenul in cunostinta
Partea prezenta personal la un termen, prin reprezentant, prin avocat ales ori prin avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu partea reprezentata, la un termen, precum si partea careia, personal, prin reprezentant sau aparator ales sau prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei, i s-a inmanat in mod legal citatia pentru un termen de judecata nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene cu exceptia situatiilor in care prezenta acestora este obligatorie potrivit legii.
Preschimbarea termenului
Completul investit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la cererea partilor, sa preschimbe primul termen sau termenul luat in cunostinta cu respectarea principiului continuitatii completului in situatia in care din motive obiective instanta nu isi poate desfasura activitatea de judecata la termenul fixat ori in vederea solutionarii cu celeritate a cauzei. Preschimbarea termenului se dispune prin rezolutia judecatorului, in camera de consiliu si fara citarea partilor. Partile vor fi citate de indata pentru noul termen fixat.
Pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul poate declara personal sau prin inscris autentic ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.
Institutie noua – judecata in cazul recunoasterii vinovatiei
Judecata poate avea loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, doar atunci cand inculpatul declara ca recunoaste in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata.
Instanta de judecata solutioneaza latura penala atunci cand, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Instanta va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei amenzii. Aceste dispozitii privind judecata in cazul recunoasterii vinovatiei nu se aplica in cazul in care actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata.
In caz de respingere a cererii, instanta continua judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.
Hotarari nesupuse apelului
Nu pot fi atacate cu apel sentintele pronuntate de judecatorii si nici sentintele pronuntate de tribunalele militare.
Cuprinsul cererii de apel
Apelul se declara prin cerere scrisa, care trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul, resedinta sau locuinta declarantului, sa indice hotararea apelata si numarul dosarului in care a fost pronuntata si sa fie semnata de persoana care face apel.
Nou motiv de recurs
Constituie motiv de recurs si cazul cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii, motiv care va fi luat in considerare din oficiu numai cand a influentat asupra hotararii in defavoarea inculpatului.
Revizuirea
Admisibilitatea in principiu se examineaza de catre instanta, in camera de consiliu, fara citarea partilor si fara participarea procurorului. Instanta examineaza daca cererea de revizuire este facuta in conditiile prevazute de lege si daca din probele stranse in cursul cercetarii efectuate de procuror rezulta date suficiente pentru admiterea in principiu.
Recursul in interesul legii
Subiectele de drept care au indatorirea sa ceara ICCJ sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti sunt urmatoarele: procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al ICCJ, colegiile de conducere ale curtilor de apel si Avocatul Poporului.
Noua reglementare stabileste in detaliu porcedura de solutionare a recursului in interesul legii.
Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.
Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Calea de atac in procedura de reabilitare
Hotararea prin care instanta rezolva cererea
de reabilitare nu mai este supusa apelului, ci recursului.
Calea de atac in cazul procedurii de repare a pagubei produse prin erori judiciare
Calea de atac impotriva hotararii prin care instanta s-a pronuntat asupra cererii de reparare a pagubei ca urmare a condamnarii pe nedrept, a privarii de libertate ori a restrangerii libertatii in mod nelegal, este recursul.
2. Modificarea si completarea Codului penal
Noua circumstanta atenuanta in cazul unor infractiuni economice
In cazul savarsirii infractiunilor de gestiune frauduloasa, inselaciune, delapidare, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuz in serviciu contra intereselor publice, abuz in serviciu in forma calificata si neglijenta in serviciu ori a unor infractiuni economice prevazute in legi speciale, prin care s-a pricinuit o paguba, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la solutionarea cauzei in prima instanta, invinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.
Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar.
Aceste dispozitii nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune de acelasi gen, prevazuta de cod, intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de aceasta circumstanta atenuanta.
3. Dispozitii tranzitorii

Ref. divort
Dispozitiile aduse de noua lege in materie de divort prin acord sunt aplicabile si in cazul cererilor formulate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi.
Dispozitiile privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi, Ministerul Justitiei, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania si Ministerul Administratiei si Internelor vor propune masurile necesare pentru punerea in aplicare a prevederilor privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala.
Ref. cauzele penale
Hotararile pronuntate in cauzele penale inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.
Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante, dispozitiile referitoare la competenta instantelor din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, aplicandu-se numai cauzelor cu care instantele au fost sesizate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
In caz de desfiintare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei legi privitoare la competenta sunt aplicabile.
Dispozitiile privitoare la recursul in interesul legii din Codul de procedura penala, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se aplica numai sesizarilor privind recursul in interesul legii formulate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
Cauzele aflate in cursul urmaririi penale raman in competenta organelor de urmarire penala care erau legal sesizate la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi. Sesizarea instantei in aceste cauze se va face potrivit normelor de competenta in vigoare la momentul emiterii rechizitoriului.
Ref. organizarea si functionarea ICCJ
In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi se va modifica in mod corespunzator Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ.
Referirile la completul de 9 judecatori cuprinse in actele normative in vigoare se considera a fi facute la completele de 5 judecatori.
Procesele in curs de judecata la completul de 9 judecatori la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua sa fie judecate de acest complet.
Dispozitiile referitoare la constituirea completelor pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale, dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari, se aplica si proceselor in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Ref. legi speciale
Dispozitiile care modifica Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, precum si Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, se aplica si proceselor aflate in curs de solutionare in prima instanta daca nu s-a pronuntat o hotarare in cauza pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Ref. accesul instantelor la bazele electronice de date
In termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Ministerul Justitiei si Ministerul Public vor incheia protocoale de colaborare cu autoritatile si institutiile publice care detin baze electronice de date, in vederea asigurarii aplicarii noilor prevederi din Codul de procedura civila, precum si din Codul de procedura penala.
Intrarea in vigoare a legii
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia prevederilor privind divortul pe cale administrativa si pe cale notariala, care intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.